miercuri, 30 decembrie 2009

Poveste

Fac acest articol din suflet, si sper sa se vada. Este lung, dar merita citit zic eu.

Eram un simplu baiat in clasa a6a..treceam a7a, multi prieteni pe la bloc, vreo 2 baieti, fratele meu, 8-9 fete, eram destui pentru perioada aia....ne distram seara de seara, pititea, baba oarba, etc.

Vremuri frumoase, dar unu din ei imi era cel mai bun prieten, Madalin, eu stateam pe scara A el scara B, aveam camere despartite de un zid, dadeam doi pumni in zid sa stim ca iesim afara, imparteam mai tot, mingiile, dulciuri, jucarii etc. si acum am un action man pe motocicleta de la el.

Era o zi simpla de vara, cred ca in jur de 26 iunie....au trecut 4 ani de atunci si nu imi pot aminti cu exactitate, dar stiu ca erau 2-3 saptamani dupa ziua mea de nastere. Aveam ceva probleme cu bicicleta, ca in fecare an, el ma astepta sa ies p'afara, planuiseram sa ne plimbam cu bicicletele, a venit la mine, am reparat bicicleta, si am plecat. In apropierea casei mele se afla padurea Trivale, am mers prin padure, ne-am plimbat pe toate drumurile, si toate cararile, cred ca a tinut in jur de 5 ore toata distactia....totul a fost super, am fost pe niste drumuri care acum le cunsoc datorita acelei zile, el era mai mare cu doi ani ca mine, era clasa a8a trece a9a....si ma gandesc ca stia drumurile fiindca era destul de mare....

Nu pot descrie acea zi a fost ceva....super pentr mine, eu fiind genul de copil care se plictiseste repede, acea mica drumetie mi-a prins bine ... cand sa stabilim orarul pentru ziua ce va urma, mi-a spus ca pleaca la bunica lui cu tatal sau cu masina, si ca maine nu va fi "aici", aici insemnand acasa la mine in trivale ...

N-am zis nimic, i-am zis doar distractie placuta si ca vorbim cand vine...m-am dus acasa s-a facut seara....m-am culcat, a doua zi in timp ce ma jucam linistit pe net... vine celalalt baiat de la bloc suna la interfon, ii deschid, si im spune ca a murit in accident de masina....am lasat balta orice joc, limini aprins prin casa, am iesit afara am fost la scoala, fiindca acolo era bunicul lui, care rezolva treaba cu liceul fiindca intrase la bratianu...si am zis ca poate vorbim cu el, in cele din urma nimic...a fost o zi foarte proasta pentru mine...

Mereu ma gandesc la 2009 ca fiind cel mai urat an din viata mea, dar ma gandesc mai bine...si imi aduc aminte, si parca 2009 a fost splendid fata de 2005....
Dupa aceea au urmat cateva saptamani de dezinteres total pentru tot ce era in jurul meu, nu prea am iesit p'afara ... ma gandeam ca..." ce fac eu afara? daca nu mai e Mada..n-are rost sa ies" si stateam pe net, ascultam muzica etc.


Mereu imi aduc aminte de el, nu cred ca e luna in care sa nu imi aduc aminte ca aveam un prieten, care imi lua apararea in orice imprejurare, orice ar fi fost, ca imparteam totul, ne ajutam, ma ajuta cu scoala ....

Poate si aceasta, cum sa spun ...., acest eveniment foarte neplacut mi-a shcimbat viata in mare parte, am realzat apoi ca oricui i se poate intampla, nu conteza ca este cel mai bun prieten al cuiva, nu conteaza ca este cel mai bun om pe care l-ai intalnit vreodata, nu conteaza ca e destept, nu conteaza ca are medie mare si a intrat la liceu mare....pur si simplu nimic nu conteaza....

Am invatat ca viata e scurta si tebuie sa o traiesc, mereu imi voi aduce aminte cu drag de el, si cat de mult m-a ajutat, si mereu va ramane pentru mine cel mai bun prieten. Uneori nici nu po dormi noaptea ca stau si ma gandesc la unele, simple, de joaca....cum ieseau vecinii la noi vara si ne spuneau sa facem liniste...si in acest moment cand scriu, si uneori cand ma gandesc, abea ma pot abtine sa nu plang, abea pot sa fac fata emotiilor care imi vin cand ma gandesc...

Am obosit sa ma mint ca poate e o gluma proasta, am obosit sa cred ca e intr-o lume mai buna, am obosit sa caut intruchiparea lui in alt om...dar niciodata nu am incetat sa cred ca este o gluma proasta, nu am incetat sa cred ca este intr-o lume mai buna, nu am incetat sa cred ca e undeva acolo sus, ca ma priveste, si ca imi e aproape....ca are grija de mine, cum avea si cand eram mic....

Si acum vreau sa cred ca el este undeva, in alta tara, pe alt continet, la casa lui, cu masina lui, slujba lui, si ca intr-o zi ne vom revedea....poate asa va fi.

Imi aduc aminte un vis ce l-am avut la 1 saptamana dupa acest accident, se facea ca eram afara....ne jucam fotbal, mi-am amintit in vis de intamplare..l-am intrebat ce s-a intamplat..si mi-a raspuns ca a fost o gluma, ca el e acolo, ca e fericit, si am inceput iar sa ne jucam si sa uitam tot....

A doua zi eram extrem de dezamagit ca nu este asa, nici nu va puteti inchipuii cum a fost acea zi pentru mine, am povestit mamei visu, si mama m-a intrebat...ce facea...eu i-am zis, se juca, era fericit, iar mama m-a zis ca e bine, inseamna ca acolo sus el e fericit...mereu ma rog ca aceste cuvinte sa fie adevarate, si el sa fie fericit...

Ma mai calmez, gandindu-m ala melodia noastra preferata, voltaj - nu fi trist, zambeste ... ma gandesc ca daca ma vede, face misto de mine, si ca incearca sa ma inveseleasca cum a facut mereu, nu cauta scuze sau nu incerca niciodata sa ma descoase, el cauta sa ma faca sa rad, facea orice sa vada cum zambesc...si cred ca si acum incearca lafel de mult, abea pot scrie, trebuie sa ma opresc la fiecare propozitie, nu de alta dar abea vad de lacrimi....

Vreau sa intelegeti din aceste cuvinte urmatorul lucru, trebuie sa va apreciati prietenii cat aveti ocazia, trebuie sa ii intelegeti, trebuie sa le fiti alaturi, nu trebuie sa va certati cu ei, nu trebuie sa va scoateti ochii, poate intr-o zi si el se va stinge, si veti regreta acele zile, eu nu regret nimic, fiindca cat a fost el, totula fost perfect.

Au trecut 4 ani de atunci, si stau uneori seara cand dorm ai mei, ma uit pe geam, si imi aduc aminte acele zile, si ma intreb "unde au trecut atatia ani?"

Daca as putea da timpul in urma 1 data in viata, nu as da timpul pentru o geseala de-a mea, pentru vre'un esec din viata, pentru o iubire pierduta, l-as da pentru inca 1 zi de... distractie cu el, si daca s-ar putea, l-as da pentru a evita aceasta catastrofa....

Va rog sa-mi scuzati, anumite greseli facute in acest articol . . . si sper sa intelegeti ce vreau sa va spun, apreciati ceea ce voi numiti .. cel mai bun prieten ..

2 comentarii:

  1. Nu pretind ca intzeleg prin ce treci...din fericire prietenul meu cel mai bun e intreg si kiar ma enerveaza uneori :))
    Dar pot sa-ti spun clar k intzeleg felul in care ai tzinut la el, tot ceea ce ai simtit pentru el si aceea este o prietenie adevarata...
    Si eu ma kinui sa gasesc si in altcineva prietenia pe care o am eu cu cel mai bun prieten al meu dar imi dau seama k norocul pe kre l-am avut knd l-am cunoscut pe el nu trece pe langa mine de doua ori...
    Pentru ca orice minune dureaza 3 zile.
    I'm proud of you..pentru k ai avut curaj sa scri asta...si eu m-am gandit de multe ori si am batut in lemn knd m-am gandit cum ar fi viata mea fara BFF-ul meu. Si cred k nu m-as putea ridica din pat o saptamana. ;)
    Good luck in continuare :)

    RăspundețiȘtergere
  2. E foarte trist ce ai scris. Ai mai incercat in urma cu un an jumate sa mi povestesti dar subiectul nostru de discutie s a schimbat imediat. Imi pare rau pentru ce s a intamplat. Stiu cum e cand cnv drag iti moare, dar e greu cand e din generatia ta.

    RăspundețiȘtergere