Ia o zi obisnuita, de vacant, de scoala, o excursie, ce vrei, si stai de vorba cu cineva, fie ca il/o cunosti de-o viata, fie ca nu il/o stii doar de 20 de minute, intrand in vorba cu « ce faci ? » si ti se raspunde « bine » ……..Totul normal pana acu, totusi este prea normal, mereu intreb ce faci ? raspuns : bine, mereu intreb : ce mai faci ? raspuns : bine si iti forteaza un zambet pentru a nu te incarca cu toate problemele care il apasa.
Fericirea nu incepe cu un zambet, niciodata nu a inceput…se poate intampla chiar invers. Unii zambesc in asemenea situatii gandindu-se ca poate asa vor trece peste, sau fiindca li se pare amuzant ca persoana de langa ii intreaba si poate chiar le pasa, cine stie !? Poate zambesc fiindca s-au saturat de atata singuratate si dezamagire…poate, poate si iar poate ; numai un prieten adevarat poate sa zica sa continue discutia dupa acel « bine, tu ? » in modu … ai patit ceva ? esti ok ? ce se-ntampla ? Sau eu stiu ce alt mod de a duce discutia mai departe. Am invatat ca daca iti va raspunde cu cuvinte de genul « nu conteaza » sau « nimic » de fapt este chiar contrariul, pentru respectivul conteaza enorm de mult, dar ii este greu sa spuna si altor persoane, deci trebuie sa iei in calcul din acel moment ca, ceea ce il apasa nu este un joc pierdut, sau un film la tv pe care l-a ratat…(vai).
Multi nu inteleg astfel de lucruri dar cand cineva e intr-o asemenea pasa si iti raspunde sec « nu conteaza » trebuie sa cauti sa vorbesti cu respectivul daca chiar tii sa il ajuti, daca vrei sa fi un adevarat prieten.
Poate sfaturile tale nu se vor dovedii atat de folositoare, poate nici nu-i vei da sfaturi, dar el v-a aprecia ca l-ai ascultat si ca i-ai zis…. « hai man treci peste » « mergi mai departe » « asta e viata , hai ca va fi bine » . O picatura de incurajare nu strica absolut nimanui, niciodata nu poti stii ce e in sufletu’ unui om, poate nici el nu stie ce se petrece cu el si doar incearca sa se regaseasca sau este una din acele zile cand, stand in camera, prefera sa se gandeasca la trecut, la ce a facut si ce nu a facut, ce a fost bine si ce nu si isi doreste sa indrepte anumite lucruri sa le schimbe, dar adevarul e ca nu poti schimba un fapt implinit, dar macar poti repara… Nu trebuie sa te gandesti prea mult daca vrei sa repari ceva ce ai facut,rau, trebuie doar sa lasi instinctu si inima sa te ghideze, poate in felu asta nu-ti va mai fi frica de reactia persoanei respective, sau persoanelor . Niciodata nu poti sti cat de ascultatoare este o persoana, sau intelegatoare…poate si celalalt a trecut printr-o situatie similara si nu i s-a acordat o a doua sansa, dar cu sigurata ti-ar acorda-o tie….viata e plina de surprize, numai noi suntem prea ocupati sa vedem partea negativa a lucrurilor si ne impotmolim doar la ideea de a, cere scuze, a indrepta ceva, a face ceea ce e bine, dupa aceea intervine frica de celelalte persoane, de gurile rele, de zvonuri, barfe…dar alaturi de prieteni treci peste, si atat timp cat ai facut un lucru bun, nu inteleg de ce ar trebui sa regreti asa ceva. Si…in cele din urma aparentele inseala, viata e plina de surprize(placute si neplacute din nefericire) si…nu mereu un zambet inseamna fericire … nu mereu un « bine » inseamna chiar bine, trebuie sa mergem mai departe de cuvinte sa..citim printre randuri sa spun asa, sa vedem dincolo de masca.
O persoana nu poate sa te simpatizeze dupa prima intrebare si primul raspuns,, asa ca daca vrem mai mult...trebuie sa ne multumim cu un zambet fortat si sa icnercam si altadata
RăspundețiȘtergere